evangheliar
/e.van.ge.li'ar/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză évangéliaire < latină evangeliarium.
Definiții
- carte care cuprinde cele patru evanghelii; tetravanghel.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | evangheliar | evangheliare |
| genitiv-dativ | evangheliarului | evangheliarelor |
| vocativ | evangheliarule | evangheliarelor |
| articulat | evangheliarul | evangheliarele |
evangheliarul
/e.van.ge.liˈa.rul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din evangheliar.
Definiții
- forma de singular articulat pentru evangheliar.