eunuc
/e.uˈnuk/Etimologie
Din franceză eunuque < latină eunuchus.
Definiții
- (la turci) bărbat castrat care făcea serviciul de paznic (al haremului) la curtea sultanului; hadâmb, famen.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | eunuc | eunuci |
| genitiv-dativ | eunucului | eunucilor |
| vocativ | eunucule | eunucilor |
| articulat | eunucul | eunucii |