etos
/e'tos/Etimologie
Din latină ethos < greacă ἦθος („obicei, datină”).
Definiții
- ansamblu de trăsături specifice unui grup social sau unei epoci; fizionomie morală, moralitate.
- specific cultural al unei colectivități.
- parte a unui discurs în care se vorbește despre moravuri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | etos | — |
| genitiv-dativ | etosului | — |
| articulat | etosul | — |
Sinonime: 1: moralitate