etichetă
/e.ti'ke.tə/Etimologie
Din franceză étiquette.
Definiții
- bucată de hârtie, de carton etc. care se aplică sau se leagă de pachete, sticle etc. și pe care se indică conținutul, prețul, posesorul, destinația etc.
- (fig.) titlu, nume, calificativ sub care se prezintă sau figurează cineva sau ceva, ascunzând natura adevărată.
- (fig.) norme de comportare riguros stabilite la curțile monarhilor, în relațiile dintre diplomați etc.; (p.ext.) reguli convenționale de comportare (politicoasă), întrebuințate în relațiile dintre membrii unei clase, ai unei societăți etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | etichetă | etichete |
| genitiv-dativ | etichetei | etichetelor |
| vocativ | etichetă | etichetelor |
| articulat | eticheta | etichetele |