verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză estimer < latină aestimare.
Definiții
- (v.tranz.) a evalua (cu aproximație), a aprecia mărimea, valoarea etc. pe baza unor date incomplete.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru estima.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | estima | estimau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din franceză estime.
Definiții
- determinare a punctului în care se află o navă pe glob, ținând seama numai de drumul și de viteza acesteia.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | estimă | estime |
| genitiv-dativ | estimei | estimelor |
| vocativ | estimă | estimelor |
| articulat | estima | estimele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru estima.