esperantist
/es.pe.ran'tist/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Definiții
- persoană care se ocupă de studiul limbii esperanto; specialist în esperanto.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | esperantist | esperantiști |
| genitiv-dativ | esperantistului | esperantiștilor |
| vocativ | esperantistule | esperantiștilor |
| articulat | esperantistul | esperantiștii |
esperantistul
/es.pe.ranˈtis.tul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din esperantist.
Definiții
- forma de singular articulat pentru esperantist.