esperantism
/es.pe.ran'tism/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză espérantisme.
Definiții
- doctrină a partizanilor limbii esperanto.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | esperantism | — |
| genitiv-dativ | esperantismului | — |
| vocativ | esperantismule | — |
| articulat | esperantismul | — |
esperantismul
/es.pe.ranˈtis.mul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din esperantism.
Definiții
- forma de singular articulat pentru esperantism.