escortare
/es.kor'ta.re/Etimologie
Din a escorta.
Definiții
- acțiunea de a escorta și rezultatul ei; însoțire, păzire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | escortare | escortări |
| genitiv-dativ | escortării | escortărilor |
| vocativ | escortare | escortărilor |
| articulat | escortarea | escortările |