eristică
/e'ris.ti.kə/Etimologie
Din eristic.
Definiții
- artă a disputei, a controversei, care folosește argumente subtile sau recurge la artificii sofisticate.
- adeptă a eristicii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | eristică | eristice |
| genitiv-dativ | eristicei | eristicelor |
| vocativ | eristico | eristicelor |
| articulat | eristica | eristicele |