epruvetă
/e.pru've.tə/Etimologie
Din franceză éprouvette.
Definiții
- piesă de probă confecționată dintr-un anumit material, pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării materialului respectiv.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | epruvetă | epruvete |
| genitiv-dativ | epruvetei | epruvetelor |
| vocativ | epruvetă | epruvetelor |
| articulat | epruveta | epruvetele |