epocă
/'e.po.kə/Etimologie
Din franceză époque.
Definiții
- perioadă în dezvoltarea istoriei sau a unui domeniu de activitate, care se deosebește de celelalte prin anumite evenimente caracteristice, însemnate; eră.
- timp în care se repetă, periodic, același lucru în aceleași condiții.
- subdiviziune a unei perioade geologice.
Exemple
- Epoca topirii zăpezilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | epocă | epoci |
| genitiv-dativ | epocii | epocilor |
| vocativ | epocă | epocilor |
| articulat | epoca | epocile |