← înapoi la căutare

epitetul

/e.piˈte.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din epitet.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru epitet.

epitet

/e.pi'tet/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză épithète < latină epitheton.

Definiții

  1. determinant expresiv pus pe lângă un substantiv sau pe lângă un verb pentru a scoate în evidență mai nuanțat o trăsătură a obiectului sau a acțiunii și pentru a da mai multă expresivitate artistică creației respective.
  2. calificativ elogios sau injurios dat cuiva.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativepitetepitete
genitiv-dativepitetuluiepitetelor
vocativepitetuleepitetelor
articulatepitetulepitetele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică