epilepsie
/e.pi.lepˈsi.e/Etimologie
Din franceză épilepsie < latină epilepsia.
Definiții
- boală a sistemului nervos, caracterizată prin crize convulsive intermitente, însoțite de pierderea cunoștinței, de halucinații și de alte tulburări psihice; pedepsie, boala copiilor, ducă-se-pe-pustii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | epilepsie | epilepsii |
| genitiv-dativ | epilepsiei | epilepsiilor |
| vocativ | epilepsie | epilepsiilor |
| articulat | epilepsia | epilepsiile |