epavă
/e'pa.və/Etimologie
Din franceză épave.
Definiții
- rămășiță a unei nave scufundate sau eșuate.
- (fig.) persoană ajunsă într-o stare fizică sau morală mizerabilă, om distrus, ruinat (fizic sau moral).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | epavă | epave |
| genitiv-dativ | epavei | epavelor |
| vocativ | epavă | epavelor |
| articulat | epava | epavele |