entelehie
/en.te.leˈhi.e/Etimologie
Din franceză entéléchie.
Definiții
- noțiune filozofică indicând perfecțiunea ca scop lăuntric al dezvoltării tuturor lucrurilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | entelehie | — |
| genitiv-dativ | entelehiei | — |
| vocativ | entelehie | — |
| articulat | entelehia | — |