endoplasmă
/en.do'plas.mə/Etimologie
Din franceză endoplasme.
Definiții
- partea internă sau centrală a celulei la organismele monocelulare, înconjurată de ectoplasmă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | endoplasmă | endoplasme |
| genitiv-dativ | endoplasmei | endoplasmelor |
| vocativ | endoplasmă | endoplasmelor |
| articulat | endoplasma | endoplasmele |