← înapoi la căutare

encomionul

/en.ko.miˈo.nul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din encomion.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru encomion.

encomion

/en.ko.miˈon/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din neogreacă εγκώμιον (enkómion).

Definiții

  1. (grecism înv.) cuvântare de laudă, elogiu.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativencomionencomioane
genitiv-dativencomionuluiencomioanelor
vocativencomionuleencomioanelor
articulatencomionulencomioanele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică