encomion
/en.ko.miˈon/Etimologie
Din neogreacă εγκώμιον (enkómion).
Definiții
- (grecism înv.) cuvântare de laudă, elogiu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | encomion | encomioane |
| genitiv-dativ | encomionului | encomioanelor |
| vocativ | encomionule | encomioanelor |
| articulat | encomionul | encomioanele |