← înapoi la căutare

empiriomonismul

/em.pi.ri.o.moˈnis.mul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din empiriomonism.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru empiriomonism.

empiriomonism

/em.pi.ri.o.mo'nism/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză empiriomonisme. Confer rusă eмпириомонизм (empiriomonizm).

Definiții

  1. variantă a empiriocriticismului potrivit căreia realitatea fizică nu ar fi decât „experiența socialmente organizată a omenirii”.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativempiriomonism—
genitiv-dativempiriomonismului—
vocativempiriomonismule—
articulatempiriomonismul—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică