← înapoi la căutare

emotivismul

/e.mo.tiˈvis.mul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din emotivism.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru emotivism.

emotivism

/e.mo.ti'vism/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză émotivisme.

Definiții

  1. școală etică neopozitivistă care consideră că fundamentul noțiunilor și al judecăților morale este pur emotiv.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativemotivism—
genitiv-dativemotivismului—
vocativemotivismule—
articulatemotivismul—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică