emitere
/e.mi'te.re/Etimologie
Din a emite.
Definiții
- faptul de a emite; emisiune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | emitere | emiteri |
| genitiv-dativ | emiterii | emiterilor |
| vocativ | emitere | emiterilor |
| articulat | emiterea | emiterile |
Din a emite.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | emitere | emiteri |
| genitiv-dativ | emiterii | emiterilor |
| vocativ | emitere | emiterilor |
| articulat | emiterea | emiterile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică