emanatism
/e.ma.na'tism/Etimologie
Din germană Emanatism, franceză émanatisme.
Definiții
- doctrină religioasă-filozofică de tendință panteistă, potrivit căreia lumea nu este rezultatul unui act de creație, ci s-a născut din substanța divinității printr-un proces continuu de emanație; emanaționism.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | emanatism | — |
| genitiv-dativ | emanatismului | — |
| vocativ | emanatismule | — |
| articulat | emanatismul | — |