elogiu
/eˈlo.ʤju/Etimologie
Din franceză éloge, italiană elogio.
Definiții
- discurs prin care este preamărit cineva; laudă deosebită adusă cuiva, apreciere foarte favorabilă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | elogiu | elogii |
| genitiv-dativ | elogiului | elogiilor |
| vocativ | elogiule | elogiilor |
| articulat | elogiul | elogiile |