elocuțiune
/e.lo.ku.ʦiˈu.ne/Etimologie
Din franceză élocution < latină elocutio, elocutionis.
Definiții
- mod de a se exprima gândirea prin cuvinte.
- alegerea și așezarea cuvintelor într-un discurs.
- parte a retoricii care tratează despre stilul unui discurs.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | elocuțiune | elocuțiuni |
| genitiv-dativ | elocuțiunii | elocuțiunilor |
| vocativ | elocuțiune | elocuțiunilor |
| articulat | elocuțiunea | elocuțiunile |