elinică
/eˈli.ni.kə/Etimologie
Din neogreacă ελλινικι (elliniki).
Definiții
- (înv.) limba elină.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | elinică | — |
| genitiv-dativ | elinicei | — |
| vocativ | elinică | — |
| articulat | elinica | — |
Din neogreacă ελλινικι (elliniki).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | elinică | — |
| genitiv-dativ | elinicei | — |
| vocativ | elinică | — |
| articulat | elinica | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică