elegant

Etimologie

Din franceză élégant < latină elegans, elegantis.

Definiții

1. (despre îmbrăcăminte) făcut cu gust, frumos; (despre oameni) care se distinge prin armonia și bunul gust al îmbrăcămintei.
2. (adesea adverbial) care se deosebește prin armonia formei, prin îmbinarea plăcută a elementelor, printr-o sobrietate plină de gust.
3. (fig.) plin de tact, lipsit de brutalitate.

Sinonime: gătit, îngrijit, șic

Antonime: neelegant, neîngrijit