electricitate
/e.lek.tri.ʧi'ta.te/Etimologie
Din franceză électricité < latină electricitas, -atis. Provine din greacă ἤλεκτρον (ílektron) care înseamnă "ambră galbenă", la care s-a observat prima dată fenomenul de către Thales.
Definiții
- una dintre proprietățile fizice fundamentale ale materiei, care se manifestă prin ansamblul fenomenelor legate de apariția, de mișcarea și de interacțiunea corpurilor purtătoare de sarcină electrică.
- totalitatea fenomenelor electrice.
- lumină electrică.
- ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor electrice.
Exemple
- Electricitate pozitivă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | electricitate | — |
| genitiv-dativ | electricității | — |
| articulat | electricitatea | — |
Sinonime: 1: (fiz.) sarcină (electrică)