electret
/e.lek'tret/Etimologie
Din franceză électret.
Definiții
- material care prezintă polarizație electrică permanentă la temperatura ambiantă, fără a fi deformat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | electret | electreți |
| genitiv-dativ | electretului | electreților |
| vocativ | electretule | electreților |
| articulat | electretul | electreții |