efectua
/e.fek.tu'a/Etimologie
Din franceză effectuer < latină effectuare.
Definiții
- (v.tranz.) a face, a realiza, a înfăptui; a îndeplini, a executa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | efectua | efectuau |
Din franceză effectuer < latină effectuare.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | efectua | efectuau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică