← înapoi la căutare

efectivul

/e.fekˈti.vul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din efectiv.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru efectiv.

efectiv

/e.fek'tiv/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Definiții

  1. numărul indivizilor care fac parte dintr-o colectivitate, mai ales dintr-o unitate sau formație militară.

Exemple

  • A strâns tot efectivul său de oaste.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativefectivefective
genitiv-dativefectivuluiefectivilor
articulatefectivulefectivele

Sinonime: disponibil, (înv.) putere

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică