edilitate
/e.di.li'ta.te/Etimologie
Din franceză édilité < latină aedilitas, aedilitatis.
Definiții
- îngrijire a edificiilor și a lucrărilor de interes public ale unui oraș; înzestrare a unui oraș cu astfel de edificii și de lucrări.
- disciplină care se ocupă cu studiul, executarea și exploatarea lucrărilor de interes public, destinate să asigure un mediu salubru și un anumit grad de confort într-o localitate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | edilitate | — |
| genitiv-dativ | edilității | — |
| vocativ | edilitate | — |
| articulat | edilitatea | — |