← înapoi la căutare

ediculul

/eˈdi.ku.lul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din edicul.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru edicul.

edicul

/e'di.kul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză édicule < latină aediculum.

Definiții

  1. construcție mică și ușoară ridicată într-un loc public.
  2. construcție sau învelitoare de protecție care ferește de intemperii o lucrare de artă.
  3. tabernacul într-un templu roman.
  4. nișă într-o încăpere funerară, pentru portretele morților sau pentru urne.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativediculedicule
genitiv-dativedicululuiediculelor
vocativedicululeediculelor
articulatedicululediculele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică