← înapoi la căutare

edictul

/eˈdik.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din edict.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru edict.

edict

/e'dikt/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină edictum, germană Edikt.

Definiții

  1. (în roma antică) act prin care un magistrat făcea cunoscute normele de drept și formele juridice aplicate în timpul magistraturii lui.
  2. (în antichitate și în evul mediu) decret important cu caracter normativ dat de un monarh sau de o autoritate bisericească superioară cu privire la o anumită problemă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativedictedicte
genitiv-dativedictuluiedictelor
vocativedictuleedictelor
articulatedictuledictele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică