ecuatorul
/e.ku.aˈto.rul/Etimologie
Din ecuator.
Definiții
- forma de singular articulat pentru ecuator.
ecuator
/e.ku.a'tor/Etimologie
Din franceză équateur < latină aequator.
Definiții
- (geogr.) cerc imaginar pe suprafața Pământului, rezultat din intersecția cu planul care trece prin centrul lui, perpendicular pe axa polilor, împărțindu-l în două emisfere și reprezentând cercul de referință al latitudinii terestre; (p.ext.) zona care se întinde până la câteva grade latitudine nordică și sudică de acest cerc; zonă ecuatorială.
- cercul mare al unei sfere, obținut prin intersecția acesteia cu un plan perpendicular pe o axă a sferei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ecuator | — |
| genitiv-dativ | ecuatorului | — |
| vocativ | ecuatorule | — |
| articulat | ecuatorul | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică