← înapoi la căutare

ecoul

/eˈko.ul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din ecou.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru ecou.

ecou

/eˈkow/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză écho < latină echo.

Definiții

  1. repetare a unui sunet datorită reflectării undelor sonore pe un obstacol.
  2. unde reflectate care pot fi percepute distinct în raport cu undele directe.
  3. (fig.) răsunet, vâlvă produsă de un eveniment, de o problemă etc.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativecouecouri
genitiv-dativecouluiecourilor
vocativecouleecourilor
articulatecoulecourile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică