econoamă
/e.ko'no̯a.mə/Etimologie
Din econom.
Definiții
- (în trecut) persoană însărcinată cu administrarea unei instituții, a averii cuiva etc.; administratoare.
- îngrijitoare a veniturilor unei mănăstiri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | econoamă | econoame |
| genitiv-dativ | econoamei | econoamelor |
| vocativ | econoamo | econoamelor |
| articulat | econoama | econoamele |