eclisă
/e'kli.sə/Etimologie
Din franceză éclisse.
Definiții
- piesă plată de metal, de lemn etc. cu care se acoperă rostul dintre două piese.
- (la pl.) pereții laterali ai unui instrument cu coarde.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | eclisă | eclise |
| genitiv-dativ | eclisei | ecliselor |
| vocativ | eclisă | ecliselor |
| articulat | eclisa | eclisele |