ecleror
/e.kle'ror/Etimologie
Din franceză éclaireur.
Definiții
- (înv.) soldat trimis înaintea unei unități sau unei armate ca să cerceteze poziția si mișcările inamicului; iscoadă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ecleror | eclerori |
| genitiv-dativ | eclerorului | eclerorilor |
| vocativ | eclerorule | eclerorilor |
| articulat | eclerorul | eclerorii |