ecler
/e'kler/Etimologie
Din franceză éclair.
Definiții
- prăjitură făcută dintr-un fel de gogoși de aluat alungite, umplute cu cremă și acoperite cu glazură de șerbet, ciocolată etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ecler | ecleruri |
| genitiv-dativ | eclerului | eclerurilor |
| vocativ | eclerule | eclerurilor |
| articulat | eclerul | eclerurile |