echitație
/e.ki'ta.ʦi.e/Etimologie
Din franceză équitation < latină equitatio, equitationis.
Definiții
- (sport) călărie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | echitație | — |
| genitiv-dativ | echitației | — |
| vocativ | echitație | — |
| articulat | echitația | — |