echilibristică
/e.ki.li'bris.ti.kə/Etimologie
Din echilibrist. Confer germană Equilibristik.
Definiții
- arta de a-și păstra echilibrul în diferite poziții sau mișcări dificile ale corpului; număr de circ al echilibristului.
- (fig.) capacitatea de a se strecura cu îndemânare printre situații dificile; totalitatea eforturilor și mijloacelor întrebuințate pentru a ieși dintr-o situație dificilă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | echilibristică | — |
| genitiv-dativ | echilibristicii | — |
| vocativ | echilibristică | — |
| articulat | echilibristica | — |