eben
/e'ben/Etimologie
Din franceză ébène < latină ebenus.
Definiții
- varietate de lemn tare, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și intrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | eben | — |
| genitiv-dativ | ebenului | — |
| vocativ | ebenule | — |
| articulat | ebenul | — |