← înapoi la căutare

eșantionul

/e.ʃan.tiˈo.nul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din eșantion.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru eșantion.

eșantion

/e.ʃan.tiˈon/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză échantillon.

Definiții

  1. cantitate mică luată dintr-un produs, pentru a da posibilitatea să se examineze felul, cantitatea sau valoarea produsului; probă, mostră.
  2. (rad.) impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativeșantioneșantioane
genitiv-dativeșantionuluieșantioanelor
vocativeșantionuleeșantioanelor
articulateșantionuleșantioanele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică