dărăci
/də.rə'ʧi/Etimologie
Din darac.
Definiții
- (v.tranz.) a scărmăna, a destrăma, a pieptăna lâna, cânepa etc. cu daracul; a da la darac, a trece prin darac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dărăcea | dărăceau |
Din darac.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dărăcea | dărăceau |
Din a dărăci.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dărăcit | dărăcite |
| genitiv-dativ | dărăcitului | dărăcitelor |
| vocativ | dărăcitule | dărăcitelor |
| articulat | dărăcitul | dărăcitele |
Din a dărăci.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică