dăbălăza
/də.bə.lə'za/Etimologie
Probabil din dăbălăzat.
Definiții
- (v.tranz.) (reg.) (despre animale) a-și lăsa să atârne în jos capul, gura sau urechile; a pleoști.
- (v.refl.) (despre oameni) a slăbi, a se moleși.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dăbălăza | dăbălăzau |