dârdoră
/'dɨr.do.rə/Etimologie
Din bulgară дърдоя (dărdoja).
Definiții
- (pop.) toi (în desfășurarea unei acțiuni, a unei proces); zor.
- belea, bucluc, necaz.
- spaimă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dârdoră | dârdori |
| genitiv-dativ | dârdorii | dârdorilor |
| vocativ | dârdoră | dârdorilor |
| articulat | dârdora | dârdorile |