dumbețul
/dumˈbe.ʦul/Etimologie
Din dumbeț.
Definiții
- forma de singular articulat pentru dumbeț.
dumbeț
/dumˈbeʦ/Etimologie
Din slavă (veche) donbĩcĩ. Confer dâmb.
Definiții
- (bot.) (Teucrium chamaedrys) plantă erbacee cu frunze mici și dințate, cu flori purpurii sau albe, dispuse în formă de ciorchine la vârful tulpinii; sclipeț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dumbeț | dumbeți |
| genitiv-dativ | dumbețului | dumbeților |
| vocativ | dumbețule | dumbeților |
| articulat | dumbețul | dumbeții |
Sinonime: (bot.) (reg.) jugărel, jugăreț, sclipeț, spulberătură, șugărel
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică