duelgiu
/du.elˈʤiw/Etimologie
Din duel + sufixul -giu.
Definiții
- (înv.) persoană care are mania de a se duela, care se duelează cu orice prilej.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | duelgiu | duelgii |
| genitiv-dativ | duelgiului | duelgiilor |
| vocativ | duelgiule | duelgiilor |
| articulat | duelgiul | duelgiii |