dubi
/du'bi/Etimologie
Din ucraineană дубyтy (dubyty).
Definiții
- (v.tranz.) (reg.) a tăbăci, a argăsi.
- (v.refl.) (despre in, cânepă, etc.) a se muia, a se topi, a se destrăma.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dubea | dubeau |
Din ucraineană дубyтy (dubyty).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dubea | dubeau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică