dualitate
/du.a.liˈta.te/Etimologie
Din franceză dualité < latină dualitas.
Definiții
- calitatea, caracterul a ceea ce este dublu sau prezintă o natură dublă; coexistență a două principii sau a două elemente diferite, opuse.
- ansamblu format din două elemente diferite, opuse.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dualitate | dualități |
| genitiv-dativ | dualității | dualităților |
| vocativ | dualitate | dualităților |
| articulat | dualitatea | dualitățile |